FĂRĂ POZIŢII SPECIALE

La Table:

sau la varianta de bază a jocului menţionat anterior:

nu există poziţii speciale. Codificarea unor astfel de jocuri se face cu litera H.

POZIŢII SPECIALE CARE ŢIN DE STRATEGIE

Sunt situaţii - şi nu puţine - când, în cadrul unui joc zar-traseu apare strategia. Ideea de strategie nu înseamnă, neapărat că şi jocul e de strategie, dar, nu de puţine ori, cele două coexistă. Exemplul cel mai relevant de poziţie specială care implică strategia este ramificaţia. Întâi "singură"

iar apoi în context:

Un alt exemplu este alegerea dacă să se înainteze implicit 6 poziţii sau să se intre cu un alt pion pe traseu

atunci când oricare pion al oricărui jucător ajunge pe una din cele 4 stele. Exemplele ar mai putea continua. Ca şi codificare, aceste jocuri ar primi litera G.

ALTE POZIŢII SPECIALE CARE ŢIN DE NOROC

Când un joc are alte tipuri de poziţii speciale care ţin de noroc, dar care nu sunt deplasări implicite, nici suspendări şi nici eliminări, acela (jocul) aparţine (şi) tipului F. De exemplu, posibilitatea ca un jucător să mai dea odată cu zarul. O astfel de poziţie este implicită deoarece orice jucător care ajunge acolo are această facilitate, însă efectul acestei facilităţi nu este acelaşi pentru toţi jucători deoarece depinde de punctajul zarului. Suspendarea, dacă nu precizează clar numărul de ture, intră tot la tipul F. De exemplu, situaţia în care un jucător stă atâtea ture până un altul "îl salvează", adică ajunge el acolo, dar nu mai mult de 3 ture. Blocarea intră tot la tipul F. Asta înseamnă că un jucător ajunge într-un loc şi nu poate pleca decât dacă dă un anumit număr de puncte; de regulă 1 sau 6. Atenţie!! Blocarea nu trebuie confundată cu stagnarea, adică staţionarea pionului, aproape de final, ca urmare a unui punctaj al zarului care l-ar duce dincolo de final. Stagnarea poate fi pe oricare poziţia apropiată de final, pe când blocarea doar pe poziţii specificate clar în regulamentul jocului. Revenirea la start intră la tipul F dacă prin unirea startului fiecărui jucător, se obţine un poligon regulat.

Starturile sunt cercurile cu săgeţi, iar poziţia care determină revenirea la start este cuşca.

De ce? Deoarece fiecare jucător este afectat în mod diferit; parcurge distanţe diferite. 

Exemplele ar mai putea continua.

CODIFICAREA

Orice joc zar-traseu poate fi codificat în funcţie de poziţiile speciale implicite (şi în funcţie de cele condiţionate, despre care se va scrie în postările următoare), după cum urmează:

• B pentru deplasarea implicită obişnuită
• AB dacă jocul are una din deplasările implicite către poziţia câştigătoare. Logic vorbind, orice joc care are deplasare implicită către poziţia finală are şi deplasări implicite obişnuite
• BE în situaţia - rarissimă - în care există o deplasare implicită care duce pionul dincolo de final, obligând jucătorul să mai facă o tură; şi aceasta se asociază cu deplasări implicite obişnuite
• C dacă jocul are doar suspendări
• CD dacă jocul are şi eliminări şi suspendări
• ABC dacă jocul are două poziţii câştigătoare, deplasări implicite obişnuite şi suspendări
• ABCD pentru tipul de joc care, pe lângă cele 3 tipuri de poziţii implicite, mai are şi eliminări

De ce "E" pentru situaţia în care deplasarea implicită duce pionul dincolo de poziţia câştigătoare şi de ce "D" pentru eliminare când, logic, deplasarea implicită dincolo de poziţia câştigătoare ar trebui să fie lângă celelalte deplasări implicite, dar eliminarea ar trebui să fie înaintea suspendării, dat fiind faptul că şi a doua poziţie câştigătoare e ănainte de deplasarea implicită obişnuită? Deoarece acestea sunt situaţii relativ rar întâlnite (eliminarea), respectiv rarissime (deplasarea implicită după poziţia câştigătoare.

ELIMINAREA

Mai rar întâlnită, eliminarea (implicită) constă în faptul că un jucător care se opreşte pe o anumită poziţie pur şi simplu nu mai joacă având, însă, posibilitatea să urmărească jocul ca spectator. Se disting două situaţii. Prima în care eliminarea este precedată de o poziţie care, dacă se poate zice aşa, oferă o anumită protecţie jucătorului în sensul că, dacă pionul se opreşte pe acea poziţie, acesta merge implicit până după locul pe care, dacă s-ar opri, ar fi eliminat. A doua situaţie este aceea când nu există o astfel de protecţie. Codul eliminării va fi D.

SUSPENDAREA

Deseori există situaţia în care un jucător nu aruncă fie o dată fie de câteva ori consecutiv. Din câte am observat, de maxim 3 ori. Aceasta este suspendarea. Codul corespunzător suspendării va fi C.

DEPLASAREA IMPLICITĂ DINCOLO DE POZIŢIA CÂŞTIGĂTOARE

Deplasare implicită dincolo de poziţia câştigătoare?? Da. Răspunsul este afirmativ, dovada fiind aici.

De la poziţia 48 începe o deplasare implicită scurtă, dar suficientă să oblige jucătorul să mai parcurgă o tură. Codificarea deplasării implicite dincolo de poziţia câştigătoare va fi notată cu E.

DEPLASAREA IMPLICITĂ CĂTRE POZIŢIA CÂŞTIGĂTOARE

Deplasarea implicită către poziţia câştigătoare este o variantă a deplasării implicite obişnuite. Deci, şi aceasta nu depinde de context, se efectuează cu număr invariabil de poziţii, dar se termină exact la poziţia finală. De aici rezultă că locul de unde se pleacă este cea de-a doua poziţie câştigătoare / poziţia câştigătoare secundară. Se disting două situaţii. Prima este aceea în care deplasarea implicită către poziţia câştigătoare este ultima deplasare spre înainte:

De la 80 la 100

De la 79 la 100

iar a doua este cea unde această deplasare mai este urmată de (cel puţin) una; desigur, mult mai scurtă:

Sursa: My Place Real Estate. Deplasarea către poziţia câştigătoare se face de la 80, dar ultima deplasare implicită spre înainte este de la 90 la 91.

Sursa: App1store. Deplasarea către a doua poziţie câştigătoare este de la 80, dar ultima deplasare spre înainte este de la 90 la 92.

O situaţie aparte este la primul exemplu.

Există 5 deplasări implicite, toate de 20 unităţi aproape una de cealaltă. În ordinea traseului, acestea sunt:

1. de la 71 la 91
2. de la 80 la 100
3. de la 93 la 73
4. de la 95 la 75
5. de la 98 la 78

În felul acesta, în partea de sus a suprafeţei de joc, se creează un fel de vârtej care are ca efect creşterea importanţei poziţiei 80. Nu de puţine ori, jocul se câştigă prin deplasare implicită de la 80 la 100.

Codificarea corespunzătoare pentru a doua poziţie câştigătoare - ca urmare a deplasării implicite de pe aceea la final - este A.

CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE CELE 5 REPERE - DEPLASAREA IMPLICITĂ OBIŞNUITĂ

Deplasarea implicită obişnuită înseamnă că, după ce pionul a efectuat numărul de paşi (poziţii) conform punctajului de pe zar şi se opreşte pe o poziţie specială, mai face o mutare fie spre final, fie spre start. Pentru ca această mutare să fie implicită şi obişnuită ea trebuie să nu fie condiţionată de alte aspecte ale jocului, să aibă un număr invariabil de poziţii şi să nu se termine la poziţia finală sau dincolo de ea.

Apare la majoritatea jocurilor cunoscute cu denumirea de Sus-Jos / Şerpi Şi Scări:

Tipul jocului corespunzător deplasării implicite obişnuite este B.